De meditat împreună (16)

„Femeie mioritică”, în cele ce urmează îţi voi prezenta urmările sufleteşti şi trupeşti ale avortului. Iată ce mi-a mărturisit o tânără mamă care a făcut multe avorturi: „Sunt nefericită. Nu am cuvinte pentru a mărturisi cât de mult regret hotărârile luate. Îmi revine mereu în memorie imaginea micului embrion de 7 cm lungime care dădea din mâini şi picioruşe”.

***

O altă mărturisire: „Am vrut să-mi trăiesc viaţa. Dar datorită avorturilor, am pierdut-o. Mi-am pierdut liniştea interioară, bărbatul cu care era să mă căsătoresc, primul meu copil. Îmi voi procura droguri care să-mi năucească mintea şi voi deveni dependentă de ele. În vis copilul îmi rupe lanţul de perle. Caut să le strâng înapoi laolaltă, dar una totdeauna lipseşte. De când l-am „dat afară” nu mai văd zi bună”!

***

Avortul nu înseamnă sfârşitul ci începutul unor noi şi grele probleme. Odată cu un avort, încep adevăratele dificultăţi. Avortul nu înseamnă numai moartea unui copil. Din cauza lui, femeile suferă trupeşte şi sufleteşte. Stă în caracterul femeii să dea viaţă şi să ocrotească viaţa fiinţei căreia i-a dăruit-o. A ucide un prunc încă nenăscut este împotriva instinctului matern cu care ne naştem. De aceea un avort nu înseamnă rezolvarea tuturor problemelor. Copilul ucis rămâne mai departe în amintirea femeii iar acest gând o va însoţi toată viaţa.

***

Nu există avort fără remuşcări cât de mici. Psihiatri, psihoterapeuţi şi medici observă urmările diferitelor boli psihice la femeile care au ucis prin avort:

- anxietate şi coşmaruri (prăbuşire în prăpastie, urmăriri, copil născut mort, copii mutilaţi sau înfometaţi), frică de moarte, ca pedeapsă pentru păcatul săvârşit;

- insomnii, stări depresive cu tendinţă de suicid, crize isterice, probleme sociale, probeleme familiale, tulburări neuro-vegetative, psihoze, etc.

***

Adeseori, aceste tulburări psihice sunt însoţite de tulburări organice: tulburări de ritm cardiac, labilitate a tensiunii arteriale, migrene, lipotimii, tulburări digestive sau tulburări sexuale. În multew cazuri aceste boli sunt terapeutico-rezistente, de aceea sunt greu sau deloc vindecabile. Psihologii sau psihoterapeuţii avertizează că urmările unui avort sunt dintre cele mai grave şi duc uneori la epuizare totală.

***

„Femeie mioritică”, în continuare îţi prezint urmările trupeşti ale unui avort care pot surveni în timpul executării manevrelor abortive:

- Peforaţii – în timpul executării manevrelor abortive pot surveni ruptura, perforaţia pereţilor cavităţii uterine datorită fragilităţii acestora în timpul sarcinii. Urmări: hemoragii masive, hemoragie internă, peritonite. Câteodată este necesară intervenţia chirurgicală de urgenţă pentru îndepărtarea uterului.

- Alte urmări ale unei hemoragii masive sunt: incapacitatea uterului de a se contracta, transfuzia de sânge sau histerectomia totală (îndepărtarea totală a uterului) care sunt măsuri de primă urgenţă.

- Incidente şi accidente ce pot surveni în timpul anesteziei locale: reacţii alergice la medicament, chiar dacă acesta este dozat corect şi poate duce la şoc anfilactic, insuficienţă respiratorie şi moarte.

- Complicaţiile care pot să apară în timpul anesteziei sunt din cele mai variate şi pot duce până la urmă la pierderea cunoştinţei, stop cardiac sau respirator. De necesitate imediată este reanimarea pacientei.

***

Urmări: imediate:

- Infecţii ale uterului sau trompelor uterine ce pot duce la moarte prin septicemie. Tromboze sau embolii.

***

Urmări tardive:

- În urma vindecării după infecţia uterină sau a trompelor poate să apară sterilitatea primară datorită „închiderii” ireversibile a ambelor trompe. Acest lucru se întâmplă cu atât mai mult cu cât avortul este al unei prime sarcini.

- Avortul spontan - infecţiile pot produce modificări ale uterului sau ale colului uterin care determină avortul spontan şi deci sarcina nu mai poate fi dusă la termen.

- Insuficienţa unei anumite porţiuni a colului uterin duce de asemenea la avortul spontan.

- Dezvoltarea anormală a unei viitoare sarcini datorită unor modificări uterine.

- Eritroblastozele apar atunci când testul factorului Rh nu s-a efectuat în prealabil. Metoda se bazează pe aceea că la o femeie Rh negativ cu soţul Rh pozitiv copilul va fi Rh+. La a doua sarcină are loc reacţia antigen-anticorp care pune în pericol viaţa copilului.

- Sarcinile următoare sunt afectate prin sângerări repetate.

- Afecţiuni psihice grave care la unele paciente necesită pentru vindecare aproape un an, iar la altele un timp mai îndelungat de tratament într-o clinică psihiatrică.

***

Nu este bine ca adevărul să fie ascuns. La cabinetul medical vin tot mai multe paciente care mărturisesc: „Dacă aş fi ştiut una ca asta, aş fi căutat soluţii pentru rezolvarea acestei probleme şi nu aş fi avortat!.

Pentru numele lui Dumnezeu, să fiţi cu luare aminte!