De meditat impreună (37)

Tudor Vladimirescu primise de la paşa din Giurgiu, o „scrisoare particulară” cu asigurarea că sultanul e dispus de a dezrădăcina abuzurile din Ţara Românească şi alungarea lui Ipsilanti din ţară. Tudor ar fi dat un răspuns favorabil, continuând lucrările de fortificaţie.
***
Turcii, care au fost de acord cu majoritatea cererilor formulate de tudor Vladimirescu, trec Dunărea pentru a înăbuşi mişcarea lui Ipsilanti. Tudor se retrage spre Oltenia pentru a nu supune
capitala atacului otoman. Ipsilanti se retrage spre Târgovişte. Pe când se afla la Goleşti, oamenii lui Ipsilanti, sub pretextul unor tratative, îl duc pe Tudor în tabăra grecească, unde este asasinat, trupul lui fiind aruncat într-un puţ părăsit din marginea Târgoviştei.
***
Sacrificiul lui Tudor Vladimirescu nu a fost inutil. Au fost restabilite domniile pământene, grecii fiind înlăturaţi din toate dregătoriile ocupate în Principate. După 1821 urmează o perioadă de progres pe plan economic şi cultural introdu cându-se treptat în şcoli limba română.
***
Revoluţia condusă de Tudor Vladimirescu, cu tot sfârşitul ei tragic, nu a rămas, însă, fără urmări. Turcii care avuseseră prilejul să se convingă pe pilea lor de „fidelitatea” fanarioţilor, consimţiră la restabilirea domniilor pământene şi îndepărtarea grecilor din dregătoriile civile, militare, eclesiastice.
***
A fost numit domn al Ţării Româneşti, la 1/12 iulie 1822 Grigore Ghica. Printr-un firman, primit de Grigore Ghica, îndată după numirea sa ca domn, se hotărâse o dată cu îndepărtarea grecilor din degătorii, armată, biserică şi desfiinţarea şcolii superioare greceşti „temelia răută ţilor”, cum i se spunea atât de expresiv.
***
În schimb se reia şcoala românească a lui Gheorghe Lazăr, unde profesorul era Heliade Rădulescu, elevul cel mai de seamă al marelui ardelean. Dinicu Golescu, personalitatea culturală
cea mai pregnantă a vremii şi fruntaşul generaţiei liberale împreună cu viitorii domnitori, Grigore Bibescu şi Barbu Ştirbei - au înfiinţat „Societatea literară românească”, Statutele societăţii, întocmite de Heliade cuprindeau un vast program de propăşire culturală.
***
Se prevedea:
- dezvoltarea şi transformarea în colegiu a şcolii de la Sf. Sava şi înfiinţarea unei şcoli similare în
Craiova
- crearea unei şcoli normale în capitalele de judeţ
- crearea de şcoli primare în fiecare sat
- întemeierea de gazete în limba română
- abolirea monopolului tipografic
- încurajarea de traduceri „în limba patriei” şi tipărirea lor
- formarea unui teatru naţional.
***
Dar pe lângă acest program cultural, Dinicu Golescu avea şi unul de reforme politice şi economice: libertate, cultură, impunerea proporţională cu averea, abolirea privilegiilor, libertatea
tiparului, egalitatea la admiterea în slujbe, dezrobirea ţiganilor etc.
***
Revoluţia de la 1821 a avut un caracter naţional şi social, a pregătit drumul redeşteptării naţionale de la 1848, anticipând epoca de renaştere din preajma Unirii. Tudor Vladimirescu poate fi considerat fondatorul naţionalis mului românesc pentru care am suspus atenţiei necesitatea redeşteptării naţionale.