De meditat împreună (35)

Noi Românii suntem un popor mic, aşezat de soartă „în calea răutăţilor” din Asia şi Europa şi „la răscrucea imperialismelor cotropitoare”. Întrucât suntem o naţiune mică, înconjurată de mari duşmani, nu putem rezista decât ca stat naţional. Ce-au fost evreii timp de 129 de ani, între Tratatul de la Adrianopol – 1829 şi eliminarea evreilor de la conducerea Partidului Comunist ţi Securităţii de Stat – 1958, au fost grecii, poate mai exact fanarioţii, între 1711 în Moldova şi 1716 în Ţara Românească şi anul 1821 al revoluţiei lui Tudor Vladimirescu şi revenirii domniilor pământene.

***

Grecii voiau fondarea în spaţiul dintre Carpaţi şi Dunăre a „Greciei Mici”, stat binaţional cu noi, Românii, clasă subordonată-exploatată în calitate de naţiune învinsă şi cu ei grecii, clasă conducătoare-explatatoare în calitate de naţiune învingătoare.

***

Evreii voiau exact acelaşi lucru şi anume fondarea în spaţiul dintre Carpaţi şi Dunăre a „Israelului european”, stat buinaţional cu noi, Românii, clasă subordonată-exploatată în calitate de naţiune învinsă şi cu ei, evreii, clasă conducătoare-exploatatoare în calitate de naţiune învingătoare. Ne-a, apărat de invazia şi suprapunerea grecilkor şi evreilor în baza instinctului de conservare, care e dreptul natiral al tuturor şi al oricărei fiinţe vii.

***

De prea multe ori forţele imperialiste cotropitoare au invadat şi au ocupat teritoriul nostru naţional şi de fiecare dată n-au binevoit să plece decât gonite şi alungate de forţe naţionale şi alte forţe mai tari din jocul politic monsial.

***

„Naţionalismul ” românesc a fost fondat, pe planul acţiunii, de Tudor Vladimirescu şi de Nicolae Bălcescu, pe planul gândirii. În 1843, la Academia Mihăileană din Iaşi, Mihail Kogălniceanu spunea: Tudor Vladimirescu a ridicat în Valahia steagul naţional, vestind românilor că vremea venise pentru ca ţara să scuture stăpânirea străinilor, să depărteze abuzurile care o rodeau şi să dobândească guvern naţional, întemeiat pe o doctrină liberală”. Evidenţiind rolul revoluţiei pentru dezvoltarea ulterioară, Kogălniceanu spunea: „Întâmplător de la 1821 suntem datori cu orice propăşire ce am făcut atuncea, căci ele ne-au deşteptat duhul naţional”.

***

Anul acest se împlinesc 229 de ani de la naşterea marelui om politic Tudor Vladimirescu (1780 – 1821) – organizatorul şi conducătorul revoluţiei de la 1821 din Ţara Românească, iniţiatorul renaşterii poporului român.

***

Revoluţia din 1821, sub conducerea lui Tudor Vladimirescu a dat nu numai o lovitură de moarte regimului feudal turco-fanariot, ci a costituit totodată şi un semnificativ prilej de manifestare de unitate naţională. Revoluţia din 1821 a darâmat regimul fanariot. Moldova şi Valahia erau considerate un adevărat „eden” de către greci. Jefuirea poporului român de fanarioţii greci atinsese culmi de nebănuit.

***

Născut în satul Vladimir, din judeţul Gorj, dintr-o familie de moşeni. Tudor a crescut în casa dregătorului Glogoveanu din Craiova, primid o educaâie aleasă. Participă cu o ceată de panduri înarmaţi din oltenia, la luptele dintre turci şi ruşi, în 1806-1812, fiind de partea ruşilor. Tudor şi-a dat seama de mizejria în care trăiau ţăranii din lăcomia clasei boiereşti şi aştepta un prilej pentru alungarea asupritorilor fanarioţi.

***

Pentru Ţara Românească, regimul fanariot care a durat peste un secol (1711 - 1821), a însemnat o ruină economică şi decădere pe plan politic. Fanarioţii erau greci din cartierul Fanar al Constantinopolului, hrăpăreţi, necinstiţi şi iscusiţi în a inventa tot felul de biruri, iar pebntru strângerea impozitelor recurgeau la cazne de o revoltătoare cruzime. Cei care nu puteau plăti, erau spânzuraţi cu capul în jos, puşi cu piciorele în butuci, ţinuţi cu picioarele desculţe în zapadă, loviţi cu frânghia udă peste spinarea goală etc.